Viata-i o gluma serioasa.De la aceasta premisa am plecat și am ajuns pe țărmuri de toți străbătute.

joi, 25 septembrie 2014

Acel el, trandafirul


Unul singur,multe sensuri. Bucurie ,extaz,dezamagire si suferinta. Doar cateva din acele "multe". O infinitate de sentimente ce pot rabufni,pe rand, fara a se amesteca , tinandu-l in mana. Trandafirul este el insusi o floare admirata de multe femei, dar care o poate rani la fel de usor pe cat o impresioneaza datorita tepilor. Uneori ma gandeam ca acel trandafir,fie el si cu un spin uitat, este dinadins lasat. Poate pentru a produce rani ce nu vor fi uitate sau poate pentru a ne atrage atentia asupra faptului ca orice este frumos are si o parte dureroasa. Sufar! Nu stiu de ce,nu o sa pot intelege niciodata de ce! Sau poate ma mint cu nerusinare , ceea ce am facut de la inceput. Am vrut sa neg, dar in clipele de disperare ti-am strigat numele plangand. Acum ca nu mai esti plang si mai tare, dar lumea nu vede niciodata ca acel zambet este o masca a ceea ce vor ei sa vada. Ploua..hmm..ce noapte furtunoasa..ploua iar stropii cad pe geam. Povestea lor magulitoare este a noastra. Nu o uita te rog! Stiu ca nu ai cum sa uiti. Trandafirul tau avea tepi pe care nu ii vazusem in acea seara. Am avut nevoie de cateva zile,luni sa le descopar. Pacat ca acela a fost momentul in care trandafirul murise. Si nu a murit doar el. Inauntrul meu era gol precum Biserica in zilele de sarbatoare. Da..in zilele de sarbaroare , cand toata lumea asteapta masa de dupa, gospodinele patul, istovite fiind de stresul provocat de acei musafiri niciodata placuti cu adevarat. Sa recunoastem ca fiecare dintre noi se bucuram de vederea lor in primele 10 minute, dupa care asteptam cu inima la gura sa plece. La mine nu a fost la fel. Nu aveam nevoie de cele 10 minute pe care mi le ofereai , ci de o infinitate de secunde. Sarutari pe coltul guri fugind, prinderi de mana stranse. Poate parea frumos cum noptile zgomotoase aduc atata liniste in inimile noastre. Uneori trandafirul ma face sa rad, dar acela ma facut sa tac! Iar acum e pentru totdeauna. Am cautat tepii din dorinta de a estompa durerea sufleteasca prin cea fizica. Nu am reusit! Scurt ,dureros, dar fascinant am aflat de ce tacerea dintre noi tipa. Mi-ai zis sa tac,de ce nu te-am ascultat? Trandafirul a spus multe, atat de frumos si dupa multe zile, nu stiu numarul, erau prea multe. Fierea simteam ca a inebunit, dar erai tu! Gustul amar era din vina ta. De ce nu recunosti? Nu eram prima..poate nici a doua. Saraca! Am exclamat intelegand ceea ce ai facut. M-am bucurat pentru el, pentru trandafirul ce acum in floarea varstei ameteste totul in jur,dar cand se va ofili doar tepii vor ramane la fel de ascutiti ca in tinerete.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu